Serviciile de informații din sistemul penitenciar românesc(Ep.1)

Până în decembrie 1989 structurile cu responsabilități informativ-operative cu competențe pe zona penitenciarelor după 1948 au purtat diferite denumiri și indicative: Direcţia a III-a Contrainformaţii Penitenciare(septembrie 1948 – ianuarie 1951), Direcţia a VII-a Contrainformativă a Miliţiei (ianuarie 1951 –septembrie 1952), Serviciul Operativ în Colonii de Muncă şi Penitenciare (septembrie 1952 –aprilie 1953), Serviciul „K” Contrainformaţii în Penitenciare şi Miliţie (aprilie 1953 – decembrie1967). Din decembrie 1967 a fost desfiinţat, neluându-i locul nici o structură echivalentă în cadrul noului Consiliu al Securității Statului (C.S.S.). S-a înfiinţat ulterior un serviciu de contrainformaţii în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor (din decembrie 1970), care a fost preluat, mai târziu, în cadrul Direcţiei a IV-a Contrainformaţii Militare ( parte a Securității Statului).

Cum a apărut în România postdecembristă prima structură de informații în mediul penitenciar ?

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, după destructurarea Securității Statului care era omniprezentă în mediul penitenciar (ofițeri de Contrainformații – așa-zișii CI-ști), la data de 01 februarie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (autoritatea provizorie) emite o hotărâre prin care se înființează Serviciul Operativ ca o structură informativă în componența Direcției de Informații a Ministerului de Interne !

Scopul acestei structuri era acela de a asigura monitorizarea informativ-operativă a Direcției Generale a Penitenciarelor (DGP) și a unităților teritoriale subordonate acesteia.

Direcția Generală a Penitenciarelor era la acea dată integrată în cadrul Ministerului de Interne.

În baza H.G. nr. 987/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și a Protocolului nr. 0017/1991, încheiat în temeiul Legii nr. 21/1990, Direcția Generală a Penitenciarelor a trecut din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiției.

Astfel, Serviciul Operativ era scos din structura Direcției de Informații a Ministerului de Interne și încorporat ca structură de informații în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Cu această ocazie este rebotezat, primește titulatura de Serviciul Operativ Independent ( SIO ) și își desfășoară activitatea specifică de monitorizare informativ-operativă sub autoritatea directorului general al DGP ( precursoarea ANP ).

O serie de lucrători importanți ai SIO erau proveniți din fostele structuri informative ale Securității. Cum de altfel și în rândurile personalului DGP și al unităților penitenciare din teritoriu au fost preluați mulți ofițeri ce activaseră anterior în cadrul Securității sau Miliției.

Unii dintre aceștia din urmă activând chiar și în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor până mai acum 4-5 ani, foarte apreciați (sic!😂) pentru abilitățile specifice dobândite până la Revoluție ! De altfel, cam singurele pe care le aveau!

Ba, chiar, unii dintre ei s-au cocoțat la anumite momente pe funcții importante pentru sistemul penitenciar și puteau fi regăsiți prin structurile de specialitate sau de control din Aparatul Central al DGP/ANP sau la comanda unor unități penitenciare.

Și încă nu-s convins că i-am inventariat chiar pe toți😎!

Și fiindcă-i pandemie de Covid, s-auzim de bine măcar până ne reîntâlnim la episodul 2 !