S-a prăpădit un OM

În cariera profesională o fiecărui penitenciarist au existat întotdeauna câteva persoane speciale! Sunt acei oameni care la debutul în profesie ne-au călăuzit primii pași ori ne-au stat alături la primele încercări ale muncii dintr-un penitenciar! O muncă grea și plină de pericole, îndeosebi, pentru gușterii abia debarcați din băncile instituțiilor de învățământ!

Lucru esențial în orice debut, e acela că de experiența și integritatea profesională a acestor călăuze, depinde într-o însemnată măsură, viitoarea carieră a ofițerului/agentului aflat la început de drum!

Atât mie, cât și altor câțiva ofițeri din Penitenciarul Slobozia, ne-a fost dat să avem parte de câțiva asemenea oameni! Buni profesioniști, gata oricând să-ți ofere sprijin și o vorbă bună, să-ți scuze în fața șefilor stângăciile inerente începutului și, mai ales, să îți arate acele lucruri mărunte pe care nici o Academie de Poliție nu te învață!

Unul din acesți oameni a fost nea Mișu Soare! Un subofițer sfătos, dedicat muncii, necruțător cu șefii abuzivi și pe care te puteai baza la greu!

Câteva generații de ofițeri, cu cașul la gură, i-au trecut prin mână și, n-a fost unul care, învățând ABC-ul muncii de la un subofițer, să se simtă stânjenit de acest fapt! Totul decurgea atât de natural, cu nea Mișu! La o cafea pregătită la ibric, îți dezvăluia lucruri ascunse ochiului, pregătindu-te de ce urma să vină!

Am lucrat cu dânsul la „Schimburi” și am rămas iată, după atâția ani, cu același mare respect pentru acest OM!

Astăzi, s-a prăpădit! La vreo 3 ani după pensionare, a fost diagnosticat cu o boală necruțătoare cu care a dus o bătălie teribilă! Astăzi, 04.11.2020, boala perfidă a reușit ceea ce niciun șef dintre cei pe care i-a avut nu a putut face! L-a îngenuncheat, luând încă un om bun dintre noi!

Dumnezeu să te odihnească, nea Mișu!