Sistemul penitenciar beneficiază de o structură specializată, respectiv, Serviciul Psihologia Personalului prin care sunt derulate activitățile specifice domeniului de competență.
De-a lungul timpului această structură specializată a fost supusă unor critici și atacuri duse uneori la extrem, inclusiv, prin diverse josnicii mediatice care au vizat personalul din cadrul acestei structuri!
Zonele din care au venit aceste atacuri au acoperit întregul spectru de interese! Numeroși haidamaci, sindicalizați ori nu, mânați de interese mici, de grup, s-au lansat în atacuri furibunde cu privire la calitatea testării psihologice și, implicit, a psihologilor din cadrul Serviciului Psihologia Personalului! Uneori, chiar și decidenți ai sistemului care prin natura funcțiilor deținute ar fi trebuit să apere această structura și să-i respecte independența metodologică, au dat apă la moară unor asemenea atacuri! Spre lauda lor, psihologii au rezistat și astăzi, avem una dintre structurile cu adevărat profesioniste din sistemul penitenciar!
Inevitabil, pe timpul derulării unor concursuri de încadrare ori a unor proceduri de admitere în cadrul instituților de învățământ postliceal sau universitar, nemulțumirile au dat în clocot! În tot acest timp, oameni neinformați, cu interese de grup au încercat să creeze o atmosferă tensionată și de neîncredere în activitățile specifice psihologiei personalului.
Duritatea testării psihologice, calibrarea testelor ori abordările psihologilor au constituit doar câteva dintre motivele invocate de-a lungul vremii de către nemulțumiți! Culmea e că, în multe cazuri, acesti atacatori și nemulțumiți ar fi necesitat ceva consiliere psihologică, iar în unele cazuri, prin patologia manifestată, este foarte probabil că ar fi fost binevenite chiar indicații spre sfera psihiatrică.
Aș puncta câte ceva pentru fiecare dintre aceste motive!
Duritatea testării psihologice ! Să nu uitați dragi candidați că urmează să lucrați într-un mediu foarte dur, pentru care nimeni și nimic nu v-a pregătit dinainte! Să nu uitați că activitatea dintr-un penitenciar înseamnă și o muncă de vocație! Da, calitatea de polițist de penitenciare nu este pentru oricine! Și-atunci, devine ușor explicabilă rata, relativ mare, a celor respinși! Mai ales, în ultimii 5-7 ani, procentul celor respinși la testarea psihologică a trecut ușor de 50% ! Mai aproape de adevăr, ar fi să spunem că, nu duritatea testării ci, calitatea tot mai scăzută a candidaților constituie cauza unei promovabilități scăzute! De altfel, instituțional vorbind, rezultatele testărilor psihologice pentru sistemul penitenciar, se încadrează în marja de promovabilitate a instituților din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale! Și, cred că e bine să rămânem în continuare foarte riguroși în evaluările psihologice!
Calibrarea testelor ! Pornind de la prevederile art.138 din Legea nr.145/2019 (,,Evaluarea aptitudinii medicale şi psihologice pentru îndeplinirea funcţiei, prevăzute la art. 11 lit. d), art. 96 alin. (2) lit. a) şi art. 132 alin. (1), se face potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile în sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.”) aș spune că această calibrare a testelor psihologice este în deplină concordanță cu specificul activităților pe care le va desfășoara viitorul polițist de penitenciare! Totuși, cu privire la acest aspect, discuția ar trebui aprofundată puțin! Psihologul calibrează bateria de teste specifice ținând cont de nevoile instituționale așa cum rezultă acestea din strategia de resurse umane impusă la nivelul sistemului penitenciar! Dacă la nivel instituțional clamăm aproape zilnic că ne dorim personal de calitate, inteligent și cu valorile etice și morale la un standard ridicat, nu înțeleg de ce sunt acuzați psihologii Serviciului, că au calibrat greșit testele, ridicând ștacheta la o cotă pe care nu foarte mulți dintre cei testați o pot atinge?! Nu, stimați candidați! Testele sunt articulate pe nevoile instituționale în domeniul resurselor umane ale sistemului penitenciar! Ne dorim un sistem penitenciar slab, cu o calitatea îndoielnică a personalului, cu analfabeți funcționali? Bineînțeles că, nu! Deși, dacă revedem unele acțiuni și răgete ale unor așa-ziși doritori de bine ai sistemului, putem observa cu ușurință ce urmăreau în realitate! Concluzia nu poate fi decât una! Mai bine rămânem cu puțini și buni, decât să ne lăudăm că am încadrat mulți (a se citi : ,,cum-necum să avem oameni”) pentru că, în final, activitățile vor fi duse tot de cei ,,puțini și buni” ! Așa că, mai ușurel cu ,,îndeplinirea planului la numărul de încadrări”!
Abordările psihologilor! S-au plâns unii, berbecoși de fel, că lucrătorii Serviciului Psihologia Personalului au abordări neprofesioniste în cadrul testărilor, solicitând multor directori generali să intervină în procesul de evaluare psihologică! Unii, de dragul ,,păcii sindicale”, au și încercat de-a lungul timpului să dea curs solicităriilor, uitând că psihologul se bucură de o totală independență profesională și, de asemenea, că un asemenea demers va prejudicia, în final, însăși instituția pe care și-o doreau puternică și cu oameni valoroși!
La final, aș zice că, e bine să lăsăm la o parte aprecierile fanteziste și zvonistica care înconjoară aproape de fiecare dată activitatea de testare pentru încadrări din sursă externă și să dăm credit colegilor din Serviciul Psihologia Personalului pentru că ei reprezintă primul filtru instituțional în demersul de a crea un sistem penitenciar valoros și profesionist!
S-auzim de bine!
penitenciarepesurse.com 