Ep.2 – Blocarea semnalului GSM

După ce în articolul de ieri am prezentat, într-un prim episod, contextul în care a fost elaborată legislația prin care ANP-ul a fost abilitat să achiziționeze servicii pentru blocarea semnalului GSM în penitenciare, vom continua pe parcursul Episodului 2 să prezint unele aspecte privitoare la procedurile de achiziție inițiate pentru atingerea scopului precizat în Legea nr.374/2013!

Dat fiind faptul că ANP-ul nu a fost foarte comunicativ pe acest subiect de interes pentru sistemul penitenciar este de la sine înțeles că personalul din unități nu a cunoscut foarte multe detalii cu privire la ceea ce urma să se întâmple, de unde și unele speculații, teorii și zvonuri care au ,,împachetat” aceste proceduri de achiziție!

De aceea ar fi util, cred, să cunoaștem cu toții anumite condiții de formă și de fond care au impactat  semnificativ derularea sau implementarea unui sistem viabil de blocare a semnalului GSM, astfel:

1. procedura de achiziție s-a desfășurat, nu după legislația comună în materia achizițiilor publice, ci în baza OUG nr.114/2011 referitoare la atribuirea unor anumite contracte de achiziții publice în domeniul apărării și securității;
2. procedura de achiziție cuprindea două etape (Etapa I -calificarea și selectarea candidaților și Etapa II – elaborarea și prezentarea ofertelor tehnice și financiare de către candidații selectați în cadrul primei etape);
3. Etapa II a procedurii de achiziție a fost clasificată la nivelul ,,Secret de serviciu”. Astfel că nu vom putea să utilizăm datele și informațiile din cadrul acestei etape în articolul nostru. Pentru liniștea unor foști lucrători SIPA cu ceva probleme de spionită, amintesc că, în articole, folosesc doar informații cu caracter public și care pot fi găsite, de altfel, pe diverse site-uri de profil (ex. în S.E.A.P. – sistemul electronic al achizițiilor publice etc);
4. foarte important este faptul că, Legea nr.374/2013, dă dreptul ANP să achiziționeze doar servicii de blocare și întrerupere a radiocomunicațiilor în perimetrele unităților penitenciare! Deci, doar servicii de blocare(…), nicidecum ceea ce-și închipuiau unii zvonaci, mai berbecoși de fel, care se întrebau de ce nu cumpără ANP-ul câteva aparate de bruiaj și gata…problema era rezolvată!
5. activitățiile de blocare și întrerupere a radiocomunicațiilor în perimetrele unităților penitenciare, nu trebuie să prejudicieze, decât ,,în mod rezonabil” (am citat din lege), spectrul radio dincolo de gardul penitenciarelor! Exista riscul, real, de a bruia numărul unic de urgență 112 sau anumite frecvențe utilizate de către alte instituții din domeniul apărării și siguranței naționale! Ceea ce nu era de acceptat! Să nu uităm că majoritatea penitenciarelor sunt dispuse în orașe, în zone foarte aglomerate unde o soluție de bruiere brută a semnalului GSM nu era deloc viabilă! Nimeni nu a putut explica ce înseamnă sintagma ,,în mod rezonabil” și nici cum putem măsura această rezonabilitate pentru a evita litigiile comerciale cu furnizorii de comunicații care cumpăraseră licențe pentru spectrul radio din România!
6. propagarea semnalului de blocare a frecvențelor GSM e dificil de controlat din cauza arhitecturii interne a penitenciarelor;
7. comunicațiile care trebuie blocate nu sunt doar de tipul GSM, ci și de tipul Wi-Fi sau bluetooth. Deci, o arie mult mai complexă și care poate conduce la costuri pe măsură;
8. dezvoltarea tehnologică în domeniu este foarte, foarte rapidă! Astăzi, vorbim despre tehnologia +4G și de cea 5G despre care nici nu se discuta la momentul demarării procedurilor de achiziție a serviciilor de blocarea a semnalului! Dacă procedurile s-ar fi finalizat, astăzi sistemul de bruiaj ar fi fost doar un element de butaforie, nicidecum un instrument viabil de combatere a convorbirilor ilegale din penitenciare!
9. la fel de important era ca ofertanții să dea garanții tehnice foarte serioase că, aceste activități de blocare a semnalului GSM, nu prejudiciază sănătatea personalului și a deținuților, dat fiind că s-ar fi lucrat cu câmpuri electromagnetice puternice!

Dar, să revenim la interesații de mormanul de bani care urma să se pună la bătaie(n.a. 50 milioane lei)!

Încă nu fusese lansată procedura de achiziție și, deja, firme așa-zis abonate la contracte cu statul( foarte bănoase pentru ele și păguboase, de multe ori, pentru instituțiile de stat) începuseră ,,încălzirea” de rigoare și ,,tatonările” după cum primiseră instrucțiuni încă de la momentul elaborării Legii nr.374/2013, în special, din partea unora cu valențe baschetbalistice(sic!).

De altfel, pe câțiva dintre acești actori îi veți vedea, direct sau prin interpuși, în perioada următoare foarte activi și la noile proiecte de investiții din infrastructura penitenciară (urmăriți cu atenție Berceniul și Unguriu). Foarte UTI li, de altfel, pentru unii decidenți ai momentului și care nu vor fi deloc MIRA ți când aceștia le vor bate la poartă!

Continuăm în Episodul 3!

Până atunci, s-auzim de bine și să avem grijă de votul nostru și să nu-l risipim!