Decizia nr. 5/08.02.2021 a ICCJ

O întreagă dezbatere s-a pornit în rândul pensionarilor militari din perspectiva calcului pensiei de serviciu!

În esență, ar fi vorba despre modalitatea în care procedează Casa sectorială de pensii cu privire la neincluderea/includerea sumei corespunzătoare ordinului/semnului onorific în cuantumul pensiei prevăzut de art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015(completată și modificată).

Soluțiile adoptate sunt importante putând influența considerabil cuantumul pensiilor aflate în plată!

O decizie a Tribunalului Arges, nedefinitivă la acest moment, a născut controverse și în cadrul altor instanțe de judecată, astfel încât, în anul 2020 a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea dezlegării prealabile a unei chestiuni de drept!

La 08 februarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțându-se, astfel:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2317/110/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie interpretat şi aplicat în sensul că sintagma „pensia netă” din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28, art. 29 alin. (1) lit. a) şi b), art. 30 şi art. 108 din aceeaşi lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispoziţiilor mai sus-menţionate, cât şi din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”.

Până la momentul în care această decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, nu putem cunoaște cu certitudine motivele de inadmisibilitate avute în vedere de către ICCJ.

Totuși, până atunci, putem încerca să intuim motivul de inadmisibilitate!

Astfel, conform Codului de procedură civilă, înainta analizării pe fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu prevederile art. 519 C.pr. civ.!

Art. 519 C.pr.civ., precizează: ”Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.

Rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile – astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: (1) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; (2)cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; (3)ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (4)chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să prezinte caracter de noutate; (5)chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Putem ușor observa că sunt îndeplinite primele două condiții de admisibilitate (procedura fiind declanșată de un complet de recurs al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, într-o cauză în care curtea de apel judecă în ultimă instanță)!

Cu privire la îndeplinirea celei de a cincea condiții de admisibilitate, din documentarea făcută nu am identificat, până la acest moment, nicio situație în care chestiunea de drept în cauză să fi făcut, deja, obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție sau obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, astfel încât, cel mai probabil și această condiție de admisibilitate era îndeplinită la momentul analizării ei de către ICCJ!

Rămân în discuție condițiile de admisibilitate notate mai sus cu numărul (3) și (4), respectiv:

  • ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;
  • chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să prezinte caracter de noutate;

Deoarece, art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, rămâne la aprecierea ICCJ să constate dacă, într-adevăr, este vorba despre o reală problemă de drept, norma juridică disputată fiind îndoielnică, incompletă sau neclară!

Tot ICCJ constată caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse discuției, în sensul în care, cu adevărat, este vorba despre interpretarea unor dispoziții legale care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme pentru unificarea practicii!

Ținând cont de cele expuse mai sus, foarte probabil, ICCJ a decis că respectiva problemă supusă dezlegării nu reprezintă o reală problemă de drept și care ar genera puternice dificultăți de interpretare și aplicare, astfel încât, să impună intervenția sa pentru unificarea practicii judiciare!

E doar o opinie și, bineînțeles, rămâne să ne lămurim după publicarea considerentelor deciziei în Monitorul Oficial! Tot atunci vom putea aprecia cu privire la posibilitatea altor demersuri pe care le pot efectua pensionarii militari cu privire la includerea sumei corespunzătoare ordinului/semnului onorific în cuantumul pensiei !

S-auzim de bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: