Apariția Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu a creat de la bun început multiple probleme atât în implementare, cât și în ceea ce privește constituționalitatea prevederilor sale! De altfel, la momentul respectiv Administrația Națională a Penitenciarelor a formulat o serie de critici care vizau o bună parte a acestor noi prevederi legislative!
Spuneam noi atunci că nu poți prin prevederi de ordin execuțional penal să modifici prevederi de drept substanțial penal, respectiv prevederi ale Codului Penal! Toată „lumea” ne dădea dreptate, dar, în fapt, nimeni nu dorea cu adevărat să intervină și să îndrepte lucrurile!
Iată că, după mulți ani și după ce recursul compensatoriu a fost abrogat, miercuri, 7 iulie 2021, Curtea Constituțională a României a dat publicității Decizia nr. 242 din 8 aprilie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Astfel, Curtea Constituțională în cadrul controlului
legilor posterior promulgării, cu unanimitate a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.55 ind.1 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr.7 din 26 aprilie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Curtea a constatat că sunt încălcate prevederile constituționale ale art.1 alin.(5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și ale art.15 alin.(2) potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Curtea a constatat că, prin pronunțarea Deciziei nr.7 din 26 aprilie 2018, Înalta
Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a conferit dispozițiilor art.55 ind.1 un caracter imprevizibil, care are implicații în ceea ce privește persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată
înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017, aceasta fiind în imposibilitatea de
a cunoaște data la care pedeapsa urmează a fi considerată ca executată și în
consecință să își regleze comportamentul. Ca atare, persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017 se află în imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a consecințelor faptelor sale, cu încălcarea
prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5).
Totodată, Curtea a reținut că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală,
dispozițiile art.55 ind.1 din Legea nr. 254/2013 sunt convertite din norme de drept
execuțional penal în norme de drept substanțial, cu încălcarea prevederilor art.15
alin.(2) din Constituție.
Decizia, în extenso, poate fi consultată aici https://www.juridice.ro/726250/exceptie-de-neconstitutionalitate-admisa-ref-dispozitiile-art-55-ind-1-din-legea-nr-254-2013-privind-executarea-pedepselor-si-a-masurilor-privative-de-libertate-dispuse-de-organele-judiciare-in-cu.html
S-auzim de bine!
penitenciarepesurse.com 