După cum arătam într-un articol anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție(ÎCCJ) a admis la 15.11.2021 recursul în interesul legii (RIL) promovat în data de 25.08.2021 de către procurorul general al României la solicitarea ministrului Justiției.
Se tranșează, astfel, o veche problemă referitoare la plata indemnizației pentru concediul de odihnă al polițiștilor de penitenciare.
De la apariția O.M.J. nr. 399/2007 și până în prezent au fost câteva zeci de procese inițiate de către personalul din penitenciare și/sau sindicate pe tema includerii unor sporuri în calculul acestei indemnizații de concediu! În total au fost 43 de procese deduse analizei instanțelor de judecată în tot acest răstimp!
Să reținem că OMJ nr. 399/2007 (n.a. nepublicat) a fost emis în aplicarea O.G. nr. 64/2006 stabilindu-se, astfel, normele de aplicare a prevederilor legale incidente(Anexa nr. 5 a OMJ nr. 399/2006 fiind relevantă în acest sens)!
Practica instanțelor judecătorești a fost , de la bun început, una profund neunitară, aspect care a perpetuat la nivel de sistem penitenciar problema în discuție!
Pe de o parte, au fost instanțe care au reținut că sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și sporul pentru condiții grele de muncă nu se includ în indemnizația de concediu, astfel încât au respins cererile de chemare în judecată prin care lucrătorii din penitenciare solicitau obligarea angajatorilor la recalcularea indemnizațiilor de concediu și plata acestora cu luarea în considerare și a acestor sporuri! Aceste instanțe au hotărât prin soluțiile pronunțate că aceste sporuri nu ar avea un caracter permanent, ci se acordă proporțional cu timpul lucrat în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, aspect care rezultă din reglementările care s-au succedat în privința salarizării personalului din penitenciare(n. a. O.G. NR. 64/2006, Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010, Legea nr. 153/2017)! Mai precizau aceste instanțe că sporurile pentru condiții de muncă au un caracter variabil și se acordă condiționat de prezența efectivă a factorilor de risc( constatați prin buletinele de determinarea sau expertizare) și numai pe bază de pontaj. Mai spuneau aceste instanțe că dacă sporul pentru munca în condiții vătămătoare și sporul pentru condiții grele de muncă se acordă în perioada de activitate doar în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, cu atât mai mult nu pot fi acordate în perioada în care personalul, aflându-se în concediu de odihnă sau într-o altă situație în care nu prestează efectiv munca, nu este prezent la locul de muncă!
Pe de altă parte, au fost și numeroase instanțe judecătorești care au admis cererile personalului și au obligat angajatorul să recalculeze indemnizațiile de concediu prin includerea sporurilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase care au făcut parte din salariul aferent timpului normal de lucru și să plătească reclamanților diferența dintre indemnizațiile cuvenite în urma recalculării și cele plătite inițial (în limita timpului de prescriere de 3 ani)!
Ba, în unele cazuri, instanțele au obligat angajatorii să includă sporurile pentru condiții de muncă în indemnizația pentru concediul de odihnă pentru viitor, până la schimbarea legislației în materie!
Instanțele care au admis cererile reclamanților au reținut, în esență, că:
- întrucât art.38, al.1 din O.G. 64/2006 nu face distincție între sporurile cu caracter permanent și cele cu caracter variabil, iar în sensul Codului Muncii, sporurile cu caracter permanent sunt cele acordate pentru munca prestată în mod regulat în condițiile respective, având în vedere și că reclamanții lucrează permanent în condiții grele, vătămătoare și periculoase, excluderea sporurilor al căror cuantum se stabilește pe bază de pontaj(cu caracter variabil, evident doar în ceea ce privește câtimea, nu și regularitatea desfășurării activității) operată prin OMJ nr.23/2006(n.a. art.1, pct.26.1) care le scoate, astfel, din calculul indemnizației pentru concediul de odihnă, contravine actelor normative cu o forță juridică superioară, respectiv cu prevederile O.G. 64/2006 și ale Codului Muncii!
Faptul că aceste sporuri sunt variabile și țin de prezența efectivă la locul de muncă nu le transformă, spun instanțele de judecată, în sporuri temporare, ele fiind, în mod cert, sporuri permanente! Caracterul variabil al sporului în cauză se referă la cuantumul său, opusul acestuia fiind sporul fix, în vreme ce opusul sporului permanent este sporul temporar!
Prin urmare, dreptul reclamanților de a beneficia de includerea acestor sporuri în indemnizația de concediu există atâta vreme cât ele au fost incluse în salariul primit pentru perioada de lucru efectiv!
Acestea au fost, în fapt, cele două orientări ale practicii judiciare! Pentru cei interesați, recomand ca relevantă și Decizia nr. 6696/10.12.2020 a Î.C.C.J prin care s-a anulat, ca nelegal, art.1, pct. 26.1 din OMJ nr. 399/2007!
Prin admiterea RIL-ului, ÎCCJ a îmbrățișat, generic vorbind, opinia acelor instanțe judecătorești (vreo 24 la număr) care au admis cererile personalului din penitenciare de includere a sporurilor pentru condiții de muncă în indemnizațiile plătite pentru concediile de odihnă! Totuși, ar trebui să așteptăm și publicarea in extenso a Deciziei nr. 23/2021 pentru a vedea și eventuale nuanțe, strecurate sau nu, în considerentele deciziei în cauză!
Chiar dacă la acest moment avem un RIL admis, vor mai persista o vreme discuții și anumite incerditudini cu privire la implementarea soluției la nivelul sistemului penitenciar! Sunt discuții la nivel central, dar și în unitățile teritoriale cuprivire, de exemplu, la acei membrii ai personalului care, prin hotărâri judecătorești anterioare, au obținut mai mult decât rezultă din proaspăta Decizie nr.23/15.11.2021 a Î.CCJ.! Acesta fiind doar unul dintre multe alte exemple care ies din tiparul reglementat prin acest RIL!
Să reținem, însă și faptul că, în conformitate cu prevederile art.517 ale Codului de procedură civilă, decizia ICCJ se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe numai de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.
S-auzim de bine!
penitenciarepesurse.com 
Ar trebui recalculate și majorările de 50% acordate pentru perioada din trimestru în care fpss s-a aflat in CO.
ApreciazăApreciază
Ce se întâmplă de sunt pictați așa mulți la testarea psihologica?e incredibil ce se întâmplă
ApreciazăApreciază
Cel mai simplu ar fi să dăm vina pe testele aplicate ori pe psihologii examinatori! Doar că realitatea zilelor noastre arată că profilul psihologic al candidaților este unul care nu se încadrează în tiparul urmărit de către examinator din perspectiva categoriei sau funcției pentru care aplică candidatul în cauză! În ciuda unor bazaconii lansate de-a lungul timpului de către diverse ”nevertebrate cu goarnă”, rata de promovare a testării psihologice este una comparabilă cu cea regăsită la alte structuri din sistemul de ordine publică și apărare! Să nu uităm că, totuși, munca asta din penitenciare nu este chiar pentru oricine și, fără îndoială, este bine să păstrăm un anumit standard!
ApreciazăApreciază