Serviciile de informații din sistemul penitenciar românesc(Ep.3)

Astăzi, despre Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție ( mediatizat foarte intens sub acronimul SIPA)  și Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA)!

În anul de grație 1997, ministrul Justiției Valeriu Stoica după ce în luna februarie a luat jucăria informativă din curtea Direcției Generale a Penitenciarelor și a adus-o la M.J. în subordinea unui Secretar de Stat, ia decizia, în luna martie a aceluiași an, de a transforma structura informativa anterioară (SIO) înființând Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA) !

Actul de naștere îl reprezintă H.G. nr. 65/10.03.1997 semnat de premierul din acea vreme, Victor Ciorbea și publicat în Monitorul Oficial nr.43/14.03.1997.

Această transformare a presupus trecerea cu arme și bagaje (a se citi arhivă) a majorității personalului încadrat  în, deja, fostul SIO.

Prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1468/c/1997, Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA) intra în coordonarea nemijlocită a ministrului de justiție. Din acest moment și până la desființarea de catre Monica Macovei a serviciului de informații din sistemul penitenciar, niciodată miniștri de justiție, oricare ar fi fost ei, nu au mai dat din mână cloșca cu puii de aur!

Noua structură informativă dispunea de competențe pe întregul domeniu de activitate al Ministerului Justiției și rămânea o structură militarizată cu foarte mulți lucrători proveniți din structurile informative de dinainte de 1989 (îndeosebi din Securitate). De altfel, chiar și primii șefi aveau antecedente în Securitatea Statului (ex. Virgil Bercaru ori, ulterior, Marian Ureche). Având o ascendență atât de nobilă(sic!😉) în Departamentul Securității Statului, nu întâmplător, unii dintre aceștia au fost dovediți că au făcut poliție politică.

Având șefi cu un asemenea trecut, în activitatea și metodele de lucru ale SIPA s-au regăsit multe dintre apucăturile defunctei Securități.

Sărmanii luptători anticomuniști speraseră degeaba că venirea la putere a Convenției Democratice după alegerile generale din 1996 va conduce și la eliminarea foștilor securiști din cadrul instituțiilor informative ale țării.

Abia, la 31 decembrie 2000, Virgil Bercaru a fost trecut în rezervă și, ce să vezi, după un scurt interimat, noul ministru al Justiției Rodica Stănoiu, numește la conducerea SIPA pe Marian Ureche, un alt fost ofițer al Securității. Ulterior, s-a dovedit că Rodica Stănoiu fusese racolată de Securitate încă din 1963 (sub numele de cod Sanda / Georgeta) și prezenta, înainte de 1989 note informative! Cui? Chiar lui Marian Ureche, la acea vreme locotenent-colonel (la Serviciul 160 – profilat pe Justiție), cel pe care peste ani, îl va pune șef peste serviciul de informații din Ministerul Justiției (SIPA).

Întreaga activitate a SIPA a fost puternic afectată de numeroase scandaluri și acuzații venite din partea presei ori a unor magistrați care acuzau imixtiuni care afectau independența actului de justiție.

Puterea SIPA în penitenciare a fost extrem de puternică și de influentă. A afectat destine și cariere, a impus de multe ori promovarea în funcții a unor persoane pe care le controlau din umbră sau pe care le puteau șantaja. Îmi este greu să cred că, în acele vremuri, funcțiile de top management puteau fi ocupate fără să beneficiezi de passing- cardul SIPA !

Pentru mulți ofițeri și agenți din penitenciare parcursul profesional a fost accelerat sau, după caz, blocat după cum erau poziționați în catastifele SIPA.

Cel mai probabil, o mulțime de șefi și șefuleți, dar și agenți au bifat cu voioșie în catastifele de evidență !

La fel cum credem că alții după ce au tot lustruit o perioadă clanța de la ușa SIPA, și-au făurit, probabil, o carieră sindicală! Realitatea vremurilor ne poate face să credem că și așa ceva e posibil să se fi întâmplat! Doar timpul le va lămuri întru-totul cândva!

La data de 04.11.2003, șeful SIPA, Marian Ureche a demisionat din funcție pe fondul unor scandaluri de presă, locul său fiind luat de Ovidiu Stoian.

Noul ministru de justiție Cristian Diaconescu desființează acest serviciu de informații și începând cu 11 mai 2004 înființează o nouă structură informativ-operativa sub titulatura de Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA). Transformare despre care ministrul spunea ,,că nu a fost doar o schimbare de titulatură,, , lăsând să se înțeleagă ca ar fi primit alte atribuții decât cele avute de SIPA! Așa o fi fost, nu-l contrazicem ! L-au contrazis, însă, un pic mai tărziu Emilian Stânișor ( în acel moment director general ) cu ocazia bilanțului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor și noul ministru de justiție Monica Macovei.

De altfel, Monica Macovei nu a stat prea mult pe gânduri și a dat cu barda! În ianuarie 2006 prin H.G. nr.127/2006 desființează cu totul acest serviciu de informații printr-o abordare extrem de agresivă și după o auditare făcută de către specialiști aparținând Direcției de Informații ai Armatei.

Practic din acest moment în Ministerul Justiției și în sistemul penitenciar nu a mai funcționat nicio structura informativă așa cum, de altfel, spunea Legea nr.51/1991 privind siguranța națională.

Ce s-a întămplat cu ofițerii și agenții foști SIPA / DGPA ?

A preluat o altă structură golul lăsat de către SIPA / DGPA ?

Încercăm să lămurim în Episodul 4 ! Până atunci, fiind vreme de Covid, s-auzim de bine!

3 gânduri despre „Serviciile de informații din sistemul penitenciar românesc(Ep.3)

  1. Ce s a intamplat? Unul e DG. Altii au fost directori de unitati. Altii au continuat sa manance in permanenta k(edit admin.) despre oricine si orice.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: