Din nou avem o decizie a CCR care vizează și sistemul penitenciar ca ultimă verigă în aplicarea legislației execuțional penale! De această dată ”greșeala” în interpretare aparține tocmai Înaltei Curți de Casație și Justiție care a dat o decizie în dezacord cu normele constituționale!
Aflăm dintr-un comunicat al CCR, publicat astăzi că, ”în ședința din 8 aprilie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului
legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.55 ind.1
din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea
dată prin Decizia nr.7 din 26 aprilie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Curtea a constatat că sunt încălcate prevederile constituționale ale art.1
alin.(5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a
legilor este obligatorie și ale art.15 alin.(2) potrivit căruia legea dispune numai
pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Curtea a constatat că, prin pronunțarea Deciziei nr.7 din 26 aprilie 2018, Înalta
Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
materie penală a conferit dispozițiilor art.55 ind.1 un caracter imprevizibil, care are
implicații în ceea ce privește persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată
înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017, aceasta fiind în imposibilitatea de
a cunoaște data la care pedeapsa urmează a fi considerată ca executată și în
consecință să își regleze comportamentul. Ca atare, persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017 se află în
imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a consecințelor faptelor sale, cu încălcarea
prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5).
Totodată, Curtea a reținut că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație
și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală,
dispozițiile art.55 ind.1 din Legea nr. 254/2013 sunt convertite din norme de drept
execuțional penal în norme de drept substanțial, cu încălcarea prevederilor art.15
alin.(2) din Constituție.
ÎCCJ stabilise anterior prin Decizia nr. 7/2018 că, în interpretarea dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată – începând cu data de 24.07.2012 – perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condițiilor de detenție necorespunzătoare!
Între timp, art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 a fusese abrogat prin Legea nr. 240/19.12.2019(n.a. legea prin care a fost abrogat ”recursul compensatoriu”)!
S-auzim de bine!